ARHIVA-AS

Dincolo de filantropie. Financiarizarea solidarității și transformarea organizațiilor caritabile în societățile occidentale Introducere Societățile occidentale contemporane au cunoscut, în ultimele decenii, o transformare profundă a modului în care este organizată solidaritatea socială. Actele directe de ajutor reciproc, odinioară bazate pe relații de vecinătate, apartenență religioasă, asociații locale și rețele comunitare, au fost înlocuite progresiv de un vast aparat instituțional alcătuit din organizații caritabile, fundații, ONG-uri și agenții specializate. Acest proces a produs rezultate ambivalente. Pe de o parte, el a permis mobilizarea unor resurse financiare considerabile și intervenții la scară globală în situații de criză umanitară. Pe de altă parte, a generat o întrebare fundamentală: în ce măsură aceste organizații mai servesc beneficiarii declarați și în ce măsură au devenit structuri birocratice preocupate în primul rând de propria reproducere instituțională? Această în...

Cartea Pogromul de la București. Anatomia unei uriașe mistificări , autor Corneliu Munteanu, este un studiu polemic și «revizionist» care contestă interpretarea consacrată a evenimentelor din 21–23 ianuarie 1941. Autorul nu neagă existența victimelor evreiești, dar pune sub semnul întrebării atribuirea automată și exclusivă a tuturor crimelor Mișcării Legionare și încearcă să reconstruiască lanțul documentar care a generat versiunea oficială.  Rezumatul demonstrației. Autorul pornește de la observația că istoriografia postbelică a preluat drept axiome câteva afirmații considerate de netăgăduit: existența unui „pogrom de la București”; uciderea a circa 120 de evrei de către legionari; existența unui masacru de la Jilava executat de legionari; caracterul cert și definitiv al acestei interpretări. Analiza sa urmărește însă documentele primare: Jurnalul lui Ion Antonescu; comunicatele oficiale din februarie 1941; lista victimelor din Cartea Neagră a lui Matatias Carp; dosarele Instit...

Câți studenți din România se specializează în limba, istoria și cultura rusă? Câți studenți din România se specializează în limba, istoria și cultura maghiară? Câți studenți din România se specializează în limba, istoria și cultura sârbă, polonă, cehă, bulgară, turcă, tătară, slovacă, croată, slovenă? Nu există, din păcate, statistici naționale publice suficient de detaliate care să permită un răspuns exact. Ministerul Educației și Institutul Național de Statistică nu publică, în mod curent, numărul studenților defalcat pe fiecare limbă rară studiată. Se poate însă face o estimare destul de credibilă , pornind de la universitățile care oferă aceste specializări (Universitatea din București, UBB Cluj, UAIC Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Ovidius” etc.), precum și de la cifrele de admitere și informațiile publice ale departamentelor. Estimare pentru întregul sistem universitar românesc (licență + master) ...